Ma uit in jurul meu si ma minunez de minunile de femei. Femeia e o creatura SF, e cea care are parca sapte maini, tot atatia ochi si urechi, cea care poate sa ridice masini daca puiul ei e in pericol, cea care zambeste atunci cand ii vine sa planga, cea care de fiecare data cand e bucatele se reinventeaza si devine o versiune mult mai buna a ei. E un fel de upgrade al ei. Femeia e cea care e in stare sa poarte tocuri cui si sa nu zica "pas", e cea care e super faina in tenisi si sexi in papucii de casa. Este cea care viseaza mult, e cea care are capul in nori si picioarele adanc infipte in pamant. Este capabila de absolut orice isi doreste din tot sufletul.

Femeia poate sa vrea acum luna si cinci secunde mai tarziu soarele de pe cer. Poate simti una si face total alta. Femeia este o creatura incredibila si va spune asta tot o femeie. Mi-aduc aminte si acum de momente in care mi se parea sfarsitul lumii, altadata am varsat lacrimi de crocodil. Am avut si molii in stomac si capul in nori, am ras de m-a durut burta, am si sarit intr-un picior de fericire (la propriu) cand mi-ai iesit planurile. Am avut perioade in care am explorat, perioade in care m-am cautat in altii. Au trecut, m-am intors la mine.

Am fost in "n" variante si sunt convinsa ca nu s-au epuizat toate. Ca doar asa suntem noi, femeile. Cele mai importante trei femei din viata mea sunt mamaie, mami si sora mea mai mica. Le enumar in ordine cronologica pentru ca fiecare e speciala in felul ei si mi-e absolut imposibil sa fac un top. Fiecare dintre ele au contribuit la ceea ce sunt azi. Cred ca orice as zice sau as face pentru ele, ar fi mult prea putin.

Daca as mai putea, i-as saruta mainile lui mamaie, mainile ei care au pus pentru prima data creionul in manuta mea stangace, mainile ei care mi-au impletit codite, mi-au sters lacrimile si au pictat parte in parte, cu mine, plansele la desen de pe timpuri.

Cred ca este incredibil sa fii mama. Sincer nu stiu de unde au mamele atata putere, rabdare, vointa si dragoste pentru toate. Mamei mele dragi ii pup si azi mainile. Si o fac la propriu. Ne tutuim, vorbim orice, suntem complice cateodata, gatim impreuna, ne povestim minute bune pe zi, cateodata chiar si ore. Mamicuta mea a fost si este o luptatoare si o vrajitoare buna de tot. Cand eram mici eu si sora-mea ii ziceam Samantha. Parca un pic stramba din nas si se intampla totul: mese intinse, haine spalate si calcate, ghiozdane verificate, cadouri mult dorite si negraite. Serviciul parca nici nu exista, zici ca venea zilnic din concediu. Dumnezeule, ce minune de femeie! Niciodata nu si-a aratat oboseala, neputinta sau tristetea. Totul era "foarte bine, mama!", chiar si atunci cand eu sau sora mea eram bolnavioare si facea, saraca, nopti albe. "Numai mama sa nu fii", vorba ei ❤ Acum manutele ei s-au familiarizat si cu tehnologia, desi la inceput spunea: “o putea mama?”. Parca o aud: " m-oi prinde eu, luati-ma asa, mai catinel". Si maine un pic, poimaine un pic, manutele ei au invatat sa scrie in mesaje private si nu in public (am avut si de astea). Acum facem video call-uri si ne lasam mesaje vocale. Vorba ei "Pai cum asa? Sa nu poata mama sa vorbeasca si ea cu fetele ei? Nebuniile astea fac bine la dor". Asa i se pareau, niste nebunii. Dar manutele ei le fac si pe astea de dragul nostru, al meu si al sora-mii.

Iar sora-mea, sora-mea e minunea mea cea mai mare, ea e un model pentru mine. I-as saruta nu numai mainile, i-as pupa si talpile. Pur si simplu o ador, pur si simplu felul ei de a fi ma inspira. Este pui de luptatoare si aschia nu sare departe de trunchi, face doar ce simte, nu doar pentru ca trebuie. Cand isi pune ceva in cap este imposibil sa nu reuseasca. Se exprima liber, cenzura nu e pentru ea. Si e asa de bine. Cateodata ii zic "tu, nu stiu cum reusesti, jur!". Se cunoaste bine de tot si se iubeste. Cred ca e o trasatura a femeilor din familia noastra, doar ca la subsemnata e actiune recenta si nu prea am ce iti povesti despre mine. Dar despre ale mele super femei pot sa iti spun ca de cand le stiu au stiut sa se aprecieze.

Expresia uzuala "daca tu nu te pui pe primul loc, nu o s-o faca altcineva" are sens cand ma gandesc la ele, de aia mi-e imposibil sa le clasific si eu, fiecare e pe primul loc, in felul ei.

Blonda, bruneta, satena, roscata sau grizonata, se vede pe fata unei femei cand e implinita si fericita. Poate nu mai are pielea asa intinsa, poate i se vad pete ale "maturitatii", dar ochii, ochii nu mint niciodata. Uita-te in ochii unei femei si intreab-o: "cand ai fost cea mai fericita?" si pregateste-te sa fii surprins(a). Orice raspuns e posibil. Ce e sigur e ca in spate e o amintire frumoasa.

Asa ca, tu, minune de femeie, fa-ti amintiri frumoase! Iar tu, cel/cea care citesti acum, fii parte din aceasta amintire. Sa traiesti din amintiri nu e gresit. Sa traiesti numai din amintiri ar fi pacat, asa ca ar fi bine sa ne lasam timp pentru altele noi-noute mereu.

Iti poti imagina ca o mogaldeata de cativa zeci de centimetri si de numai cateva kg la nastere se transforma asa frumos si are atatea puteri nebanuite? Cred ca femeia in sine este o minune si sunt recunoscatoare pentru minunile de femei din viata mea.

Cred ca fiecare femeie merita sa o pretuim zi de zi, sa o iubim, sa o imbratisam, sa ii spunem ca e frumoasa, sa ii spunem atunci cand chiar credem asta: "ce bine iti vin cerceii astia" sau "ce zambet frumos ai", sa ii spunem ca ne pasa de ea si sa ii aratam asta ori de cate ori avem ocazia prin vorbe si prin fapte, prin gesturi mici, mici de tot. O imbratisare, un "te iubesc", o floare, o bijuterie, un mic dejun surpriza, o cafeluta sau un ceai. Un gest atat de mic face un ecou maaaree in inima unei femei... pentru ca in final conteaza atat de mult sa auzim si sa simtim ca suntem iubite. ❤

La multi ani, minune de femeie!