Cei fericiti traiesc mult. Am auzit asta din povestile nemuritoare si din basme, atunci cand eram mici. Mai tii minte cum se terminau? „Si au trait fericiti pana la adanci batraneti.” 

Nu trebuie sa fii mare filosof ca sa tragi concluzia ca oamenii fericiti traiesc pana la adanci batraneti. Dar pana la urma povestile sunt povesti si alta e viata reala… cam asta e primul gand. Si apoi… ce ai de facut ca sa fii fericit? Unde e manualul despre fericire? Bine ai intuit, nu-i niciunde, dar ne lamurim imediat ce si cum dintr-un studiu complex si tare interesant facut la Harvard asupra fericirii. Despre ce este vorba pe scurt? 

Studiul Harvard al dezvoltarii adultilor este poate cel mai longeviv studiu facut vreodata. Timp de mai bine de 80 de ani, incepand cu 1938, mai multe generatii de cercetatori au urmarit vietile oamenilor ca sa descopere indicii despre cu ce “se mananca” o viata sanatoasa si fericita.

Studiul a inceput cu 724 de barbati impartiti in doua grupuri. Din primul grup faceau parte studenti la Harvard in anul 2, care au terminat colegiul in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial si majoritatea au mers apoi si pe campul de lupta. Al doilea grup era format din barbati dintr-o suburbie a orasului Boston, care fusesera alesi in mod expres pentru studiu pentru ca isi traiau viata intr-un mediu total nefast, inghesuiti, multi dintre ei fara apa curenta. 

A fost pusa lupa pe munca lor, pe viata lor de acasa, pe starea lor de sanatate cu scopul de a trage niste concluzii reale si legitime cu privire la ce conteaza cu adevarat pentru o viata sanatoasa si fericita. Mai tarziu studiul s-a extins si la vietile copiilor lor, care acum sunt 1.300 si au varste cuprinse intre 50 si 60 de ani, pentru a afla cum experientele din viata timpurie le impacteaza sanatatea si procesul de imbatranire. Prin anii ’70, 456 de locuitori din Boston au fost inclusi si ei ca parte a studiului Glueck, iar 40 dintre ei sunt traiesc si astazi. In urma cu mai bine de un deceniu, cercetatorii au inceput sa includa sotii in studiile Grant și Glueck.

Asadar, un studiu complex, care sunt convinsa ca a adunat zeci sau poate sute de mii de pagini de informatii relevante. Care crezi ca au fost concluziile cercetatorilor? Fii numai ochi si urechi pentru ca avem vesti bune.

  1. E sanatos sa fii parte dintr-o comunitate cool, unde te simti in largul tau.

Singuratatea nedorita este mai toxica decat poate te-ai fi asteptat. Oamenii care se simt singuri se degradeaza mult mai repede si speranta lor de viata nu este in zona optimista. Acest lucru nu este deloc valabil pentru cei care se inconjoara de oameni cu aceleasi principii si valori, iar puterea comunitatii este uimitor de benefica.


  1. Relatiile sincere sunt singurele care ne fac bine, restul sunt balast. 

O stim si noi p’asta, dar na, o mai pierdem din vedere pe alocuri, prin partile esentiale. Poti sa fii inconjurat de zeci sau chiar sute de oameni. Daca te simti tot singur, ceva e fake aici. Stii ce zic? Este valabil si pentru relatia cu partenerul. Daca nu simti ca te poti baza pe celalalt in situatii limita, relatia aia practic tot de forma e si nu exista cu adevarat, oricat de stabila am considera-o la prima vedere. Genul asta de relatie - “singur in 2” - iti face mai mult rau decat bine. „Constatarea surprinzatoare este ca relatiile noastre si cat de fericiti suntem in relațiile noastre are o influenta puternica asupra sanatatii noastre”, a marturisit Robert Waldinger, director al studiului, psihiatru la Spitalul General din Massachusetts si profesor de psihiatrie la Harvard Medical School. „Este important sa ai grija de corpul tau, dar sa ai grija de relatiile tale este si o forma de ingrijire de sine. Cred ca asta este revelatia.”


  1. Relatiile autentice vin la pachet cu sanatate si fericire pe termen lung. 

Ai remarcat ca nu zice nimeni nimic de bani sau afirmare? Oare de ce crezi? Pentru ca nu despre ele este vorba cand vorbim de fericire si nu o spun eu, ci o spune acest studiu de zeci de ani. Relatiile autentice sunt cheia aici. Nu tu relatii reale, nu tu fericire, nu tu sanatate de niciun fel, nici fizica, nici psihica. Oamenii fericiti sunt mult mai longevivi. Daca stau bine sa ma gandesc, chiar le dau dreptate. 

Mamaie Viorela, care a trait aproape 93 de ani, a fost cel mai fericit om din toti cat am cunoscut. Desi viata nu i-a fost tot timpul lapte si miere, i-a ras efectiv in nas. A fost mereu selectiva cu cei care ii calcau pragul “putini, dar buni”, vorba ei. A stiut sa lase in urma ce era de lasat, a stiut sa se bucure de tot si de toate. Mergea mult pe jos ca sa faca miscare si se mai intalneasca cu unul, altul si sa mai schimbe o vorba. “Mersul pe jos face piciorul frumos”, asta era vorba ei. Era super activa. Isi punea mintea cu noi, copiii si bine facea. Ce pensie? Ea nu a iesit la pensie, ea a redevenit studenta, iar postasul ii aducea bursa, parca o si aud. Facea ea cum facea si gasea timp pentru tot ce ii bucura sufletul.

Spre deosebire de ea, eu trebuie sa recunosc ca am avut pana nu demult o perceptie gresita despre ce inseamna sa fii fericit. Am crezut ca daca o sa am bani la discretie, o functie intr-o firma mare, o sa fiu cineva si asta o sa ma faca fericita. Mare prostie pe capul meu! De unde timp ca sa mai vorbesti acasa. “Mami, esti bine? Zi repede ca am un deadline si nu-mi vad capul de treaba”, “sora-mea, nu pot vorbi acum, sunt iar intr-o sedinta, esti ok?”, “Tu, hai sa iesim altadata, avem acum un proiect mare si nu stiu cat o sa dorm la noapte...”, iti suna cunoscut? Dar m-am trezit si chiar bine de tot. Iti spun si tie ce imi spuneam si mie acum doar cativa anisori…

Nu mai bine ne focusam noi pe ceea ce conteaza cu adevarat? Nu mai bine ne inconjuram noi doar de oameni cu aceleasi principii si valori? Nu mai bine nu mai tinem suparare pentru nimicuri? Nu mai bine facem noi primul pas cand o relatie cu cineva care conteaza s-a stricat? Nu mai bine ne facem timp sa vorbim cu cei dragi mai mult? Nu mai bine punem mana pe telefon si sunam mai des acasa? Nu mai bine ne intretinem relatiile autentice? Nu mai bine facem din cand in cand cate o surpriza cuiva drag? Nu mai bine facem noi efectiv ce simtim si nu mai traim doar ca sa dea bine, ci ca sa fim bine?

Eu la concluzia asta am ajuns si chiar mai mult! Acum capata sens urarile pe care de multe ori le-am considerat banale, lipsite de originalitate, invechite etc. s.a.m.d. Stii cum zic? “La multi ani fericiti!”, “La multi ani fericiti alaturi de cei dragi!”, “La multi ani cu sanatate!”, “La multi ani impreuna!”. 

 

No, cam despre asta este vorba… Fii parte dintr-o comunitate cool, construieste relatii sincere si ti-ai asigurat fericirea pana la adanci batraneti. Asa-i ca stim ce avem de facut mai departe si o sa si facem?